Angel? Demon? Stupid? part I

   M-am întrebat de nenumărate ori cine sunt şi care este roul meu în această lume. Bănuiesc că mulţi şi-au pus această întrebare iar în caz contrar ar trebui să o facă.

   Acum urmează să povestesc la ce concluzii am ajuns şi să fac o listă cu motivele pentru care sunt eu extraordinară şi chestii de-astea. Ei bine...asta nu o să se întâmple şi nu pentru că aş avea eu vreun gram de modestie în mine; Cine mă cunoaşte ştie că eu pot (  eu sunt magician... ) să laud chiar şi eşecurile şi defectele mele şi să le fac să pară ceva formidabil. Motivul pentru care nu voi face asta este acela că încă mai sunt în căutarea eului meu. Nu la fel de în căutarea lui cum eram cu zece ani în urmă, dar nici la un grad prea mare de înţelepciune nu am ajuns. 

   
    Mai am de lucrat la anumite aspecte ale caracterului meu. Să nu mă mai enervez aşa de repede, să fiu mai tolerantă, să am mai multă răbdare, să nu mă mai răzbun ca o proastă. Da, răzbunarea e arma prostului dar poate să fie şi o motivaţie a naibi de bună uneori. Dar dacă trecem peste aceste aspecte pe care trebuie să le schimb hai totuşi să inserez aici o serie de însuşiri ale mele pentru că nu pot să mă abţin să nu vorbesc despre mine, măcar aici pe blogul meu.

    Faptul că poate să vadă toată lumea e perfect. Măcar eu ofer alegerea pe care nu am avut-o...pe mine nu mă întreabă nimeni dacă vreau să ascult povestea lor ci pur şi simplu mă trezesc în postura de psiholog. Asta fac prietenii...se ascultă, nu?

    Ei bine, la mine vine toată lumea să se spovedească nu doar prietenii. Şi uite aşa ajung la scopul meu în această lume. Unul dintre ele este acela de a asculta ceea ce au ceilalţi de spus, sunt acolo pentru oricine, oricând ( eh, nu chiar oricând şi nu chiar oricine dar dă mai bine să zic asta). Şi îmi place. Cui nu îi place să fie umărul pe care ceilalţi să plângă. Drama este atunci când vine rândul meu pentru că eu sunt o adevărată Drama Queen şi pot să fac un lucru mărunt să pară apocaliptic.

    Poate sunt doar un "spoiled brat" şi uneori asta combinată cu lipsa de răbdare duce la un comportament imatur din partea mea. În apărarea mea, am fost singură la părinţi şi nu prea am primit bătăiţă. Hehe.

    Okey, am mai aflat ceva despre mine...sunt copilăroasă. Îmi place să râd mult, să îi fac pe ceilalţi să râdă, îmi plac jocurile, desenele animate, dulciurile şi animăluţele pufoase. Spiritul meu este unul tânăr care mai are de evoluat, mai are de învăţat din greşeli, mai are de lucrat la echilibrul său. De-asta sunt eu enervantă uneori şi pun multe întrebări. Sunt un copil curios.

    Bine, am trecut şi de adolescenţă şi deja ar trebui să mă consider un adult dar mai vorbim despre asta după ce trec de 35 de ani...deocamdată mai copilăresc cât se mai poate. Fizic mă voi schimba, voi îmbătrâni şi probabil voi arăta ca o prună uscată pe la 80 de ani pentru că da, plănuiesc să fiu prin preajmă până pe la o vârstă onorabilă. Nu depinde de ce vreau eu, depinde de Almighty God însă am o presimţire că tot ce mi-am propus eu să fac  necesită încă vreo 60 de anişori de viaţă. 

     
    Ei, dragii babei...omul mai vine dar mai şi pleacă. Aşa că nu vă mai plictisesc cu poveşti despre mine şi vă urez o zi minunată în continuare...ne mai "auzim" cu altă ocazie. 

XOXO, 

Cory Kay ( 1990- ????) filosof, scriitor, poet, astrolog, exorcist, specialist PR şi HR :))  ( PS: nu îmi place cum sună la feminin) [ mă gândeam şi la alter ego-ul meu] { acela e Ivan Kay...pentru cine nu ştie deja }