Let's bitch about it

     Vreau să clarific nişte lucruri pentru acele persoane care trăiesc numai pentru a-i face pe alţii să se simtă prost. Nu aveţi nici cea mai mică şansă cu mine pentru că eu sunt un şarpe veninos gata să atac oricum, oricând, oriunde şi pe oricine în cele mai urâte moduri posibile, ca în Saw şi Final Destination. Aşa că aveţi grijă ce spuneţi, pot folosi asta împotriva voastră. 

     Eeeeee, acum că mi-am luat o piatră de pe inimă hai să trecem la subiectul de azi. Bitching about stuff. Dacă nu cunoaşteţi limba engleză vă sugerez să o învăţaţi pentru că este cea mai grozavă limbă străină ever! Dar pentru că eu sunt o drăguţă o să vă zic ce înseamnă to bitch about something- a te plânge de ceva, cineva într-un mod dramatic şi răutăcios. Cam ce fac eu de obicei în postările mele. ( de-asta am aşa de mulţi cititori, pentru că nu pot sta departe de energiile mele negative. haha) 

    De ce îmi place să mă plâng mereu? pentru că am probleme legate de furie, de anxietate, de bipolaritate. Am un temperament coleric amestecat cu melancolic, ce combinaţie! Sunt două chestii diametral opuse în viziunea mea. Cum poţi să împaci două extreme? Ai nevoie de foarte mult autocontrol, ai nevoie de echilibru. Eu nu am întotdeauna echilibru. Din niciun punct de vedere. ( da, mă şi împiedic...când eram mică aveam mereu genunchii făcuţi praf). 

    Acum sunt supărată pentru că nu mi-a plăcut răspunsul pe care mi l-a dat o tipă necunoscută la o întrebare de-a mea legată de carieră. Cică am făcut mult prea puţine şi am prea puţine calificări şi de-asta trebuie să trag tare 10 ani ca să recuperez. Să recuperez ce? Oare tipa avea impresia că am stat on my ass toată viaţa şi nu am lucrat? am deja 4 ani de muncă. La cât voia să încep? de la grădiniţă? Dacă ar ştii ea că am colegi din generală care sunt de aceeaşi vârstă cu mine şi nu au muncit o zi măcar în viaţa lor ce ar mai zice? Dar desigur, greşeala mea. Ăia poate au spatele asigurat şi îi ţin măsa şi cu tacsu pe banii lor pâna la treizeci de ani sau chiar mai mult. Aia e altă poveste...

     În fine, vreau doar să zic că mi se pare cea mai mare prostie din Univers să ţi se ceară experienţă din moment ce nimeni nu te angajează. De unde naiba să faci experienţă? Să faci voluntariat? Internship-uri neplătite? Hey, hey....trăim în România, nu la Hollywood, oameni buni! Vreţi să muncim pe pietre? Chiar nu mi se pare corect, avem un sistem infect. Uite, fac şi rime de supărare. Vor experienţă dar îţi închid toate uşile în nas şi angajează doar pe sora, cumnatul, vecinul, fratele, amanta etc. În fine...nici nu are rost.

     Toate cele bune, dragi cititori! 
     Aştept commentarii, share-uri, critici, bijuterii, donaţii şi ce vreţi voi! :)) 

Comments

  1. Pana la urma, conteaza mai mult daca un candidat e serios si poate invata repede, pentru ca am cunoscut multe persoane care aveau un CV super (cu internship-uri si 50 de atestate) dar erau niste slackeri si si isi faceau munca in bataie de joc cand se apucau sa faca ceva...

    ReplyDelete

Post a Comment

Comment, my friends...your opinion matters

Popular posts from this blog

The 10th Kingdom-movie review.

What about the romance?

What I dislike